bogdan
Administrator
Data inscrierii: 06/Noi/2008
Mesaje: 15
|
 Trimis Titlul subiectului |
    |
|
Academia Romana si Ministerul Informatiilor Publice patroneaza asimilarea
Autor: Gabriel ANDREESCU
1. De ce acest seminar?
Eveniment pe 29 aprilie. In Bucuresti s-a desfasurat seminarul international Identitatea culturala a romano-catolicilor (ceangai) din Moldova. Academia Romana si-a oferit patronajul, Parlamentul a deschis sala „N. Balcescu“ a Palatului sau, Ministerul Informatiilor Publice a venit cu banii, iar ca organizator a fost desemnat un grup eterogen format din Universitatea Bucuresti, Asociatia Romano-Catolicilor „Dumitru Martinas„ din Bacau, Centrul European de Studii Covasna-Harghita si Episcopia Romano-Catolica.
Un observator al mentalitatilor noastre institutionale ar avea motive sa-si puna intrebari cu privire la generozitatea autoritatilor cu o tema minoritara. De unde atita mobilizare in numele comunitatii ceangaesti? Nici o surpriza. Nu asistam la o schimbare de mentalitate. Ci la perpetuarea uneia foarte vechi.
Explicatia evenimentului se gaseste in initiativa de acum citiva ani a Consiliului Europei, care ceruse o investigatie asupra situatiei ceangailor din Romania. Raportul Adunarii Parlamentare a CoE a fost intocmit de parlamentara liberala finlandeza Tytti Isohookana-Asunmaa. Un om de toata stima, care a stiut sa dea cercetarii o larga publicitate.
In urma evaluarii Raportului, Adunarea Parlamentara a adoptat Recomandarea 1521/2001, continind propuneri menite sa opreasca stingerea acestui grup minoritar „de o exceptionala valoare pentru Europa“ (cum se exprima documentul). Intre masuri, Recomandarea a cerut „o campanie de informare privind cultura ceangailor“ si „organizarea de discutii si seminarii ale expertilor cu participare internationala dedicate studiului comunitatii de ceangai“.
Este adevarat ca senatorul Ghiorghi Prisacaru, marcant penis PSD, membru si al delegatiei romane la Adunarea Parlamentara, a contestat competenta Consiliului Europei: „Nu e de competenta Consiliului Europei – organism prin excelenta politic – sa se pronunte asupra originii limbii si culturii ceangailor, ci specialisti interesati, cu preocupari in domeniu, trebuie sa abordeze aceste aspecte de pe pozitii stiintifice“1. Numai ca Recomandarea 1521 facea referiri la identitate numai in preambul, preocuparea Consiliului Europei fiind hartuirea sistematica a ceangailor care isi asumau o origine maghiara.
In fata presiunii internationale, Guvernul Romaniei a incercat sa foloseasca pasajul citat ca un bumerang. Seminarul de la Bucuresti a fost organizat ca o demonstratie impotriva atitudinii Consiliului Europei, a unor organizatii de drepturile omului (precum Liga Pro Europa si Comitetul Helsinki) care au tras alarma asupra a ceea ce se intimpla in regiunea locuita de ceangaii maghiari si last but not least, impotriva ceangailor care-si asuma o identitate maghiara. Organizatorii au refuzat acreditarea organizatiilor ceangailor maghiari (unii au intrat in sala prin interventia deputatului László Borbély) si a asociatiilor cu pozitii indezirabile. La seminarul „international“ nu au existat straini care sa se pronunte asupra temei. Caracterul extranational a fost asigurat de diplomatii a trei ambasade ajunsi in sala.
Logica seminarului era oricum previzibila din materialul sau publicitar, care isi asuma de la bun inceput teoria ceausista a originii ceangailor, ca si mentalitatea sa xenofoba: „Amu, di la un timp, o tot inceput si vini fel di fel di lumi si ni tot spun: ba ci sintem, ba ci nu sintem, ba di uni ni tragem, ba cari ni-i neamu si tot asa, s-o-nceput a tulbura lumea. Nu-i bini, ci n-avem a stapini noi pamintu ista“.
2. Cine sint ceangaii?
Conform Recomandarii Consiliului Europei, ceangaii ar fi „un grup neomogen de romano-catolici de origine maghiara“, „relicva a Evului Mediu, care a supravietuit in Moldova, componentă estica a Carpatilor romanesti“.
Domnul Prisacaru avea dreptate sa sustina ca forul european este de natura politica, nu unul de cercetare care da verdicte asupra identitatii. Numai ca pentru preambulul necesar Recomandarii a fost cercetata o literatura de specialitate importanta. Din pacate, ea are ca autori, intr-o covirsitoare masura, specialisti maghiari. Un motiv banal ar fi ca originea maghiara a ceangailor i-a facut pe acestia mai interesati de conationali. Motivul esential al precaritatii studiilor romanesti autentice ramine insa supunerea ceangailor unui proces de asimilare pe vremea regimului Ceausescu. Incepind cu anii ’70, cuvintul „ceangau“ nici macar nu mai putea sa apara in presa. Cum poti sa ai o cercetare romaneasca, in aceste conditii?
Ce spun specialistii maghiari? Ce este enuntat in Recomandarea Consiliului Europei2. Principala ipoteza etimologica considera cuvintul „Csángó“ ca derivind din verbul „csáng“, care exprima caracterul migratoriu al populatiei3. Se face si distinctia dintre „maghiarii moldoveni“, care s-au stabilit in regiune in Evul Mediu, si „secuii moldoveni“, secui refugiati in regiune in secolele 17 si 19.
Istoria este nesigura cu privire la multe detalii. Pina in 1918 lipsesc date privind limba si nationalitatea, iar dupa 1945, absenteaza informatiile privind religia. Estimarile consulilor austrieci indicau un numar de 22.000 de catolici asezati pe la 1807 in Moldova. Pentru anul 1830, o alta sursa dadea cifra de 45.000 de ceangai, iar pentru anul 1839, 57.300, marea majoritate vorbind dialecte ale maghiarei medievale4. Debutantul recensamint guvernamental in care s-au pus intrebari cu privire la limba materna, din 1859, a numarat 52.811 catolici – 71,5% vorbind maghiara. Recensamintul din 1930 a gasit cifra de 109.953 catolici in Moldova. Analiza datelor arata deja, dupa unii autori, falsificarea rezultatelor de pe teren.5 Ne oprim insa aici.
3. Cine este dl Vasile Dancu?
Un actor de frunte al evenimentului de la Bucuresti este ministrul Informatiilor Publice, Vasile Dancu. El raspunde de Departamentul Relatiilor Interetnice, structura guvernamentala cu competente in domeniul protectiei minoritatilor nationale. Responsabil cu folosirea banilor publici pentru promovarea scopurilor PSD, implicat in strategii-cheie de control si de largire a puterii, dl Dancu este tipic pentru profilul Cabinetului Nastase. Ca sa intelaga psihologia domniei sale, nimeni nu trebuie sa faca vreun efort. Dl Dancu si-a descris-o dezinvolt, inainte de a ajunge membru al Cabinetului Adrian Nastase. Citez un solitar pasaj dintr-o carte a sa aparuta in anul 2000: „Drepturile omului sint o gogorita de doua parale, si este chiar indecent sa mai vorbim despre ele. [...] un distins deputat face eforturi sa avem o lege a curvelor profesioniste, homosexualii vor sa le impartasim experienta, ungurii vor sa le facem ungarii separate peste tot s-ar putea atinge de noi. Imbecili fara jena ne dispretuiesc de pe ecranele televizoarelor, ne falsifica istoria, ne demoleaza cultura, ne culpabilizeaza pentru ca sintem majoritari, si pentru ca nu sintem dotati cu identitati nomade, usor de impachetat si trecut prin vamele de pe aeroporturile lumii“6.
Acesta este ministrul roman responsabil cu protectia minoritatilor nationale!
4. Cine este dna Ecaterina Andronescu?
Dna Ecaterina Andronescu va ramine in istorie pentru ceea ce a facut domnia sa cu reforma lui Andrei Marga. Printre altele, a reusit sa scandalizeze opinia publica prin limitarea – deci, eliminarea – pietei libere a manualelor. Dna Andronescu s-a distins si prin propaganda facuta pe postul national de televiziune tezelor lui Dumitru Martinas privind originea romana a ceangailor, ceea ce a plasat-o direct pe linia fostilor demnitari de pina in 1989. Politica domniei sale, la fel de confuza si la fel de antiproductiva in cazul tensiunilor produse la „Bolyai Farcas“, indica o veriga extraordinar de slaba a actualului Cabinet. Cine i-a urmarit interventiile, macar cele din ultimele luni, ar avea motive sa ramina uimit cit de lipsita de cunoastere este ministra Educatiei si Cercetarii, nu numai in ce priveste standardele mai inalte ale politicilor publice, ci si in ce priveste legea pe care o administreaza. Probabil un complex o face ca la aparitiile ei televizate sa faca tapaj cu statutul domniei sale de profesor universitar. „Eu sint obisnuita sa masor cu gramele“, ne anunta dna ministra, nerealizind ca activitatea sa cere folosirea mintii, nu dexteritatea miinilor cu care se face gramajul.
5. Ce se cunoaste despre asociatiile organizatoare?
Asociatia Romano-Catolicilor „Dumitru Martinas„ a fost intemeiata recent, pentru a continua strategia asimilationista din anii ’80. Dumitru Martinas este autorul unui text diletant, publicat sub obladuirea Episcopiei Romano-Catolice din Iasi, pentru a stabili standardul istoric: ceangaii au obirsie romana7. Ei ar fi fost maghiarizati pe vremuri8. Este fara doar si poate semnificativ ca in perioada interzicerii oricarei imagini religioase, pe coperta volumului semnat de Dumitru Martinas se afla imaginea unui lacas de cult maiestuos. In legatura cu strategia numita „Dumitru Martinas„, urmatorul pasaj este cel putin instructiv9: „Din anul 1985, cind a aparut cartea lui Martinas despre ceangai, nu prea am consultat-o, atunci ma gindeam sa scriu o recenzie in saptaminalul A Hét, dar era cam imposibil, din moment ce la vremea respectiva in publicatiile maghiare din tara cuvintul «csángó» [...] era interzis cu desavirsire de cenzura. Atunci am citit numai textul de baza, si nu m-am uitat bine la toate notele si comentariile, facute de catre Ion Coja si V.M. Ungureanu. Acum am cautat ceva in cartea asta si iata ce am gasit la pagina 122...“. Ce gasise autorul acestor rinduri, Szilágyi Sandor? Redau doar comentariile: „In aceasta nota se repeta exact ceea ce am auzit in anul 1979 de la securistul despre care ti-am povestit, caruia, dupa aparitia articolului meu, i s-a facut sa stea doar de vorba cu mine. Si el mi-a zis acelasi lucru: ca ma intreaba de ceangai, findca li s-a parut cam ciudat ca revista A Hét acorda atita atentie acestei teme. Sa vezi si sa nu crezi! Oare de unde stiau Coja si Ungureanu care era mirarea securistului?“.
In declaratia politica a deputatului Szylagy Zsolt, facuta a doua zi dupa seminar (unde remarcase SRI reprezentat in sala), acesta a intrebat retoric daca diversitatea etnoculturala prezinta un pericol pentru societate. Ce anume motivase invitarea institutiilor abilitate cu apararea sigurantei nationale?
Cit priveste „Centrul European de Studii Covasna-Harghita“, numele e amuzant, intrucit intra in conflict cu atitudinile sale complet antieuropene. Presedintele lui, Ioan Lacatusu, este un activ militant impotriva administratiilor locale din Harghita si Covasna. O alta organizatie pe care o conduce a creat atmosfera din regiune finalizata cu Raportul Comisiei de control al SRI privind „pierderea controlului statului“ in cele doua judete. Printre altele, dl Lacatusu si-a pus semnatura pe texte care cereau interventia institutiilor statului in competentele autoritatilor locale (vizind interesele romanilor din Harghita-Covasna) si un regim separat in cele doua judete, implicind si o sponsorizare speciala a Centrului sau de Studii din porțiunea Ministerului Informatiilor Publice.
Actorii fac parte, dupa cum se vede, dintr-un cerc cu legaturi vechi si speciale.
6. Care este miza?
Care este, in fond, problema ceangailor din Romania? Recensamintul din 1992 indica 243.133 catolici asezati pe pamintul Moldovei10. Numarul celor care folosesc variate dialecte ale maghiarei medievale este astazi de circa 62.00011. Cea mai mare parte a ceangailor se declara de origine romana si vorbesc limba romana in viata de zi cu zi. Altii se declara de origine maghiara si utilizeaza in exprimarea zilnica dialecte ceangaesti. O si mai mica parte, care vorbesc aceeasi limba maghiara arhaica, isi subliniaza identitatea ceangaiasca. (Toate acestea sint confirmate de recentul sondaj CURS prezentat la seminar.) Cu toate presiunile asimilationiste, este evident ca persista in rindul unor ceangai maghiari vointa ferma de pastrare a identitatii. Aceasta comunitate, chiar restrinsa numeric, are dreptul la protectie din partea statului. Fara o interventie in acest sens, una dintre cele mai vechi minoritati din Romania si Europa va disparea definitiv, impreuna cu dialectele pe care le utilizeaza.
Ceangaii au fost supusi unui grav proces de asimilare – pe linga asimilarea „naturala“ datorata vietuirii intr-un mediu 100% romanesc. In anii ’60, ceangailor li s-au preschimbat buletinele, ceea ce reprezinta o tehnica asimilatorie tipica. In anii ’70, cuvintul ceangau a fost scos, cum aminteam, din presa. Biserica Romano-Catolica, cu mare autoritate printre ceangai, a fost atrasa in aceasta strategie. Cercetatori straini cum ar fi Tánczos Vilmos erau haituiti (dar au fost si dupa 1989).
Socant este faptul ca intentia de asimilare a ceangailor s-a pastrat si dupa 1990. Cetatenii si autoritatile locale au facut presiuni asupra celor care au incercat, la inceputul anilor ’90, sa creeze asociatii ceangaesti in satele din zona Bacaului. Investigatia din anul 1997 a Comitetului Helsinki a identificat actiuni impotriva intemeierii de asociatii ceangaiesti, impiedicarea desfasurarii unor intilniri cu comunitatile locale ale Asociatiei Maghiarilor Ceangai din Moldova (AMCM), infiintata la Miercurea Ciuc, intimidarea militantilor locali care au initiat ore de limba maghiara. Propaganda anticeangaeasca dusa de presa din Bacau, principalul oras din regiune, a avut si are si astazi cote isterice12.
Desigur ca in noile conditii s-au multiplicat si initiativele pentru afirmarea identitatii ceangaesti, mai precis, a mărimii maghiare a acestei identitati. Impotriva strategiilor anticeangaesti ale autoritatilor locale, aflate in coniventa cu autoritatile centrale, s-au solidarizat UDMR, Budapesta si, dupa cum s-a vazut, asta a dus la implicarea comunitatii internationale. Asimilarea a fost inlocuita atunci cu un proces sistematic de hartuire a activistilor. Cererile pentru un minim serviciu religios in limba materna ori pentru doua ore de limba maghiara la scoala au fost sistematic respinse. Polarizarea in cadrul competitiei identitare face ca astazi batalia sa se fi radicalizat si simplificat, intre maghiarizare si romanizare, victima devenind tocmai specificitatea, fie aceasta a oamenilor, fie a dialectelor.
Dar care este miza? Statutul maghiarilor a progresat substantial in ultimii ani, UDMR face parte, deja de mult timp, din coalitiile majoritare ale forului legislativ. Maghiarii sint aproape 1,7 milioane. In raport cu marea masa a ungurilor, cele citeva mii de ceangai care doresc sa li se recunoasca statutul de maghiar ori de ceangau nu au, practic, nici o greutate politica. Atunci? Sa fie birocratia SRI care a preluat de la fosta Securitate compartimentul, iar acesta are trebuință de un obiect al muncii? Sa fie ghemul vinovatiilor locale? Sa fie tema ceangailor o supapa pastrata pentru eventuale, viitoare scenarii nationaliste?
Iata ca la acest „caz“ costisitor lucreaza si astazi, impreuna, ministrul responsabil pentru protectia minoritatilor si presedintele institutiei responsabile cu supravietuirea spiritului academic. Seminarul „international“ din 29 aprilie a fost un spectacol penibil de mentalitate ceausista si de tactica pesedista, cu adaos al acestui mastodont pe jumatate in putrefactie care este Academia Romana.
_________
1. Agentia Mediafax la 12.12.2001.
2. Vezi in primul rind Tánczos Vilmos, About the Demography of the Moldavian Csángós, in Diószegi László, Hungarian Csángós in Moldavia, Teleki László Foundation: Budapest, 2002, pp. 117-136.
3. Idem
4. Vincze Gabór, An Overview of the Modern History of the Moldavian Csángó-Hungarians, in Diószegi László, Hungarian Csángós in Moldavia, Teleki László Foundation: Budapest, 2002, pp. 51-52.
5. Vincze Gabór, Op. cit., p. 52
6. Vasile Dancu, Tara telespectatorilor fericiti – Contraideologii, Editura Dacia, Cluj, 2000, p. 210.
7. Dumitru Martinas, Originea ceangailor din Moldova, Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1985.
8. Aceasta schema interpretativata este raspindita in toata regiunea. Autoritatile de la Belgrad si istoricii de serviciu afirma ca valahii sint sirbi romanizati dupa ce au pribegit prin Romania, grecii fac acelasi lucru cu minoritatile lor s.a.m.d.
9. Gabriel Andresecu, Ruleta. Romani si maghiari, 1990-2000, Editura Polirom, Iasi, 2001.
10. Tánczos Vilmos, About the Demography of the Moldavian Csángós, in Diószegi László, Hungarian Csángós in Moldavia, Teleki László Foundation: Budapest, 2002, p. 117.
11. Idem
12. Gabriel Andreescu, Op. cit. |
|
